de Teodor Munteanu
Din pâcle negre de-ntuneric
Te-acopera de tot un val.
E voalul noptii peste creier
Si toate-ntunecate-ți par.
Depresia e ca o boală.
Ucide-n tine vii culori.
In griul ce te inconjoară
Vezi o scapare dacă mori.
Îți vine ca să iei pastile
Sau poate-alegi un salt la tren.
Depresia te strange-n clește
Te simti răpus ca de-un blestem.
Când simți că viața-i o povara
Îți piere cheful de-a trai.
Cum poți să-ți vezi normal de treburi
Când este noapte peste zi?
