marți, 27 iulie 2010

Zevzecul

Era un om odata
Numit de toti Zevzecu
Jobenul sau saracu'
Facut cred ca din fetru,
Tinea loc si de ceainic
Ba chiar si de lighean
Dormea în el pisica
Comod ca pe divan.

Desi cum se vede era cam smintit
Zevzecul era-n legea lui fericit.
Pisica-nvatat-o sa bea ceai de tei
Salvând astfel pe soricei

Zevzecu’,zevzecu’
Cu multe marafeturi
Zevzecul,zevzecul
E-un personaj ciudat
Zevzecu ’ , zevzecu ‘
Cu multe marafeturi
Zevzecul,zevzecul
E ca la bal mascat.

Zevzecu-avea in barba
Un cuib de rândunele
Si le vorbea adesea
Ori le citea din stele.
El nu stia de ura
Si nu avea dusmani
Avea antipatie
Însa pe doi gâscani.

C-acestia odata s-au dat brusc la el
C-un strigat de lupta de-a zis ca-i razbel.
Noroc a avut c-aparu pe sosea
Un om ce tragea din lulea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu