De străinătate

de Teodor Munteanu

Eu am văzut un om ciudat

Căci de o vreme-i  singur

Nevasta i-a plecat afar’

Iar el e prins  de vifor .

Nu-i  vina lui că-i apucat .

E doar o pasă proastă .

Fiindcă femeia i-a plecat

Să facă bani de casă .

Bărbatul singur e pierdut .

O spun  fără  greşeală .

E ca un câine vagabond

Sau om căzut în boală .

Nu ştiu de merită să-ncerci

Să faci aşa ruptură

Căci omul oricat de avut

Mănâncă tot cu-o gură .

Familii multe s-au distrus

Cu-aşa străinătate

E foarte greu ca să trăieşti

Când soţii sunt departe .

Mai bine să doreşti puţin

Căci viaţa este scurtă

Nu ăsta-i scopul pe pământ

Să bagi mâncare-n burtă .